sâmbătă, 4 octombrie 2008
New York
Zborul pana la Londra a durat aproximativ 3 ore dar a fost scurt pentru ca era prima data si eram foarte emotionat ca in sfarsit zburam cu avionul, imi doream foarte mult sa zbor cu avionul. cand ieseam de la facultate si nu ma simteam bine, sau eram trist mergeam la aeroportul baneasa unde zaboveam cateva ore stand doar sa ma uit la avioane, sa vad cum decoleaza,cu aterizeaza, ma linistea si ma linisteste lucrul asta. am servit masa in avion, ne-au servit cu suc cu apa, tot ce am avut nevoie si dupa ceva timp de stat de vorba cu cristi si ascultat muzica s-a aprins semnalul care ne cerea sa legam centurile pentru ca urma sa aterizam la londra.dupa ce ne-am legat centurile capitanul a anuntat ca v-a mai intarzia cu cateva muinute aterizarea pentru ca traficul aerian este intens in jurul aeroportului si asteapta multe avioane sa aterizeze fapt pentru care a trebuit sa ne invartim in jurul aeroportului decateva ori. pe fereastra se vedeau si alte avioane care faceau acelasi lucru ceea ce era foarte interesant sa vezi alt avion zburand dintr-un avion la aceeasi inaltime. senzatia era foarte interesanta cand se lasa avionul pe o parte de schimba directia pentru a face acele cerucuri de rotire. intr-un final am aterizat si la londra. am asteptat sa ne dam jos din avion si am mers direct pe unde scria flight connection, desi fusesem informati de echipajul de zbor dar si de personalul din aeroportul otopeni. am mers la autobuzul ce ne-a transportat la terminalul 3 de unde urma sa luam zborul de new york. nu am avut timp de altceva pentru ca in cele doua ore dintre zboruri am ajuns la terminal, am facut verificarile necesare si ne-am imbarcat. spre fericirea mea am avut locuri la fereastra si cristi mi-a cedat locul lui de langa fereastra pentru ca eu il avea pe cel de langa culoar. am stat cuminte la locul meu pana ce avionul s-a miscat fiind foarte emotionat si nerabdator. era un avion mult mai mare, aproape dublu fata de airbus 320, acesta era boeing 777. avionul a pornit spre pista si asteptam decolarea. inainte sa intre pe pista am asteptat un timp pentru ca se statea la coada la decolare, erau cam 7 avioane inaintea noastra cae asteptau permisiunea de a intra pe pista si de a-si lua zborul. intr-un final am reusit sa ajungem pe pista si asteptam decolarea. motoarele au fost turate la maxim, zgomotul era unu destul de puternic dar foarte placut, era zgomotul pe care il auzeam cand mergeam la aeroport, un bang puternic care iti trezea simturile. a prins viteza si deodata s-a ridicat de la sol.aceeasi senzatie placuta s-a simtit dar mai puternica. pamantul era lasat in urma si in jos, casele se vedeau din ce in ce mai mici, norii erau cat mai aproape si dupa putin timp a trecut printr-un nor mare alb si pufos, cum se vedeau de pe pamant.foarte frumos.s-a ridicat mult si pamantul a ramas mic si in urma. avionul prindea viteza din ce in ce mai mare si se ridica tot mai sus pana cand a ajuns la 11 000 de metri de unde se vedea totul foarte foarte mic. dupa ce a trecut de pamant si a inceput oceanul atlantic am tras protectia la fereastra pentru ca lumina soarelui se reflecta in nori iar senzatia aceea era deranjanta pentru ochi. am pus castile pe care le primisem in avion si am ascultat muzica, am vizionat filme iar dupa cateva ore am pus in functiune si perna cu paturica primite deasemenea. am reusit sa prind aproximativ 2 ore de somn. zborul a durat 7 ore. dupa aceste ore am ajuns si pe continent american si se apropia aterizarea. inainte de aterizare pe aeroportul international JFK in zare se vedea skyline-ul new york-ului cu cladirile inalte. o minunatie de imagine. empire state building era in toata splendoarea ei cea mai inalta cladire din minunatul oras. ma gandeam la momentul cand voi reusi sa urc pana sus sa vad orasul minunat. imi vedeam visul cu ochii. dorinta imi era implinita, vedeam new york-ul cu ochii mei, nu mai era doar in poze. a fost cel mai emotionant moment.abia asteptam sa ne dam jos din avion sa simt pamantul american. avionul a aterizat destul de bine avand in vedere gabaritul lui depasit. a ocolit toate terminalele pana a ajuns la terminalul 8 unde opera compania aeriana american aerlines. ne-am dat jos din avion si trebuia sa mergem la verificari speciale pentru cei care nu sunt cetateni americani. amers cristi primul dupa care am fost si eu. cand sa imi ia amprentele agentul respectiv m-a intrebat daca am mai fost in state, in mintea mea am spus as fi vrut eu, dar am spus ca nu pentru ca asa era si am intrebat de ce.mi-a spus ca apar amprentele mele in baza lor de date dar si-a dat seama erau acolo pentru ca fusesera transmise de catre ambasada din romania. am trecut de control si practic eram americani pentru 3 luni. dupa ce am asteptat bagajele cu mari emotii si teama sa nu se piarda, le-am luat si am mers in aeroport sa ne hotaram ce vom face. continuarea cu prima noapte in new york data viitoare.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu