NY part 2

Dupa un somn nu prea odihnitor, timp in care am fost pozat si filmat de catre dragii mei prieteni, pe la ora 5 ne-am trezit, m-au trezit baietii sa mergem, trebuia sa fim devreme pe podul brooklyn sa vedem un rasarit frumos. Trezirea a fost brusca iar reactia mea nu tocmai ok, cei care au stat cu mine in casa stiu aspectul asta! Trezit brusc, mi-am luat ghiozdanul in spate si m-am ridicat de pe banca, in timpul somnului visasem ca alex a plecat in parc si ca nu s-a mai intos, cel putin nu il mai vazusem eu sa se intoarca. ma ridic brusc de pe banca si incep sa strig la baieti unde e alex, unde e alex. Cei trei, alex, adi si luci stateau in fata mea si au inceput sa rada, eu cand am vazut ca mai si rad de mine m-am enervat si m-am luat de ei, nu mai radeti ca prostii si spune-ti unde e alex, eram atat e panicat ca nu e alex ca nu il vedeam in fata mea langa ceilalti doi, pana cand mi-a spus adi ca alex ein fata ta, si atunci m-am calmat si le-am spus ca am visat eu ca plecase in parc si ca nu s-a mai intors. Am ras pe faza asta in ziua resectiva foarte mult si acum mai radem! Am plecat spre metrou, era inca noapte afara, lunimile erau in toi, isi faceau de cap singure prin acea parte a orasului care era mai pustie. Am intrat la metrou, zis si facut, ne-am cumparat noi cartele de la automate, 7 $ una, uuuu! Am trecut eu, a trecut adi, a trecut luci, cand sa treaca alex, a trecut cartela magnetica prin ala dar nu a trecut la timp si cand a vrut sa treaca gratiile alea erau blocate. Acum imaginati-va ca noi eram de partea cealalta adica in statie si alex era inca la punctul de trecere. trebuia sa astepte 15 minute ca sa treaca. Am stat si ne-am invartit pe acolo, noi inauntru, alex se plimba de-a lungul gratiilor pe afara, foarte funny faza numa ca noi ne-am luat de el, ca nu stie sa bage cartela si sa treaca, luci il certa, el era atat de adormit ca nici nu mai stia ce face, noi la fel. Intr-un final a reusit sa treaca si ne-am asezat pe scarile de langa linia de metrou. Asteptand metroul am pus capul rezemat de balustrada iar ochii s-au inchis de parca aveam inchidere centralizata. Deja dormeam.Ma mai trezeam din cand in cand dar si alex dormea si ma inchideam ochii cateva momente. In sfarsit a venit metroul, nu mai stiu exact la ce statie am coborat, ideea era ca trebuia sa mergem pe podul brooklyn. Am mers noi inspre pod numa ca nestiind cum sa ajungem pe pod, pe puntea pentru mergatori si biciclisti am ajuns sub pod. Nicio problema, era foarte frumos, era inca intuneric, luminile aprinse, se reflectau in apa, ne-am facut niste poze superbe acolo. Chiar frumos. Dupa ce am stat cam o jumatate de ora ne-am decis sa mergem inapoi la capatul podului si daca e cazul sa intrebam pe cineva. Zis si facut, ne-a spus un paznic, ca intrarea pe pod este intr-un gang si de acolo se urca pe puntea respectiva. Am ajuns si pe pod, prima impresie a fost wooow, primaria se vedea in spate, langa era un turn f inalt pe care scria verizon, se vedeau multe cladiri inalte de pe pod. Am mers pana la primul pilon, sau cum se numeste, cand am intrat in zona cu cabluri, erau atat de multe, parca creau o pictura armonioasa, artistica dar in acelasi timp foarte tehnic. Am facut o gramada de poze si pe pod, am filmat, am ramas impresionati de rasaritul de se vedea nemaipomenit, partea de sud a manhattanului, foarte frumos! e de vazut! am zabovit si pe pod cam o ora asa, ca apoi ni s-a facut foame. Planul urmator era sa mergem la statuie si catre boat ferry ne indreptam. Indrum am trecut pe la ground zero, destul de emotionant numai cand te gandesti ca acolo au stat doi giganti, simbolul statelor unite iar odata cu ele au pierit atatia oameni, destul de trist, ba chiar langa pe un zid era sculptat in relief scenele respective de la atacuri, cu un turn in flacari iar celalalt in timp ce se prabusea. Dupa aceasta vizita putin cam trista si melancolica am pornit spre un loc sa mancam, la coltul blocului era un BK dar era inchis si se deschidea la 10, asa ca am mers in alta parte. Am trecut pe langa taurul acela care nu stiu ce semnificatie are, iar pe trotuarul de langa era scris queen mary of rumania! La feribot spre statuie era o coada kilometrica asa ca ne-am decis sa cumparam bilete si ziua urmatoare sa venit de la prima ora. Am mers in cladirea respectiva sa luam bilete, dar acolo stand la coada, noi radeam, ne faceam poze, vorbeam si ne-a auzit un domn din fata. S-a intors si a inceput sa vorbeasca romana cu noi, am ramas uimiti si placut surprinsi, era cu sotia lui, asteptau sa cumpere bilete. Am intrat in vorba cu ei, ne-au intrebat ce e cu noi singuri prin new york, de ce am venit in state, intrebari uzuale, erau din brasov dar stateau de cativa ani in germania. Am luat bilete si noi, i-am facut cu mana doamnei, de pe mal, i-am promis ca maine venim la ea sa o vizitam si am plecat cu sufletul impacat ca nu este suparata pe noi! To be continued...