duminică, 1 iunie 2008

Fii tu!

Am deseori tendinta de a vorbi in gol, intr-un mare gol plin cu nimic si care nu are nici un sens si nici un suport ci pur si simplu se zbate intre a fi si a nu fi mai presus de tot ce tine de amuzamentul fiecarui participant la aducerea nimicului pe lume fara eforturi indelungate! Este doar o reprezentatie a nimicului scris in forma frumoasa.
Cateodata te vad acolo undeva si nu spui nimic, taci si privesti la mine si la ce ma inconjoara, ma faci sa ma uit in jur sa fiu sigur daca te uiti la mine. Privesc si realizez ca da, eu sunt acolo si spre mine se abat toate gandurile tale aruncate intr-o privire, lansate fara nepasare pentru ca aparatul meu de citit ganduri nu functioneaza in acel moment asa ca poti trimite multe spre mine fara sa iti fie teama de rezultate, de respingere, de abatere, de nimic. Esti acolo fara nimic ce poate sa iti stea in cale. Ai totul bine ascuns si iti e teama sa raspunzi gesturilor aiurea pe care uneori, de multe ori le fac fara sens sau bine calculate. Niciodata nu realizezi nimic din ce joaca in jurul tau, faci din imagini ceva invizibil peste care treci fara sa iti dai seama. Sunt multe la care ma chinui sa le construiesc si cine are grija sa le faca neinsemnate, tu! Privesti in gol, iti plangi de mila in interior, faci din nimic ceva insemnat, iti aduci aminte de viata pe care o duci acolo departe de fericire, placata cu dinamita gata in orice moment sa explodezi pentru ca nu vei mai putea rezista sub atata tensiune. Vezi in mine eliberarea de care ai nevoie dar iti e teama sa apuci colacul de salvare, iti e teama de respingere, de repercursiuni din celelalte tabere ce vor incalca tratatul de pace si vor ataca fara mila distrugand si cel mai mic sentiment ce se scurge prin ultimele lacrimi varsate in gol peste obrazul ce a fost sters de multe ori fara ca nimeni sa nu te vada si sa te compatimeasca. Taci si tacerea alunga tacerea pentru ca de fapt tu tipi si eu te aud dar nu pot face nimic pentru ca nu pot trece prin ziduri. Esti exact ca un gand aruncat in disperarea vantului purtandu-l oriunde vrea el si amestecandu-l cu celelalte ale lumii pline de ura, durere, griji si probleme, ce va face si din al tau unul asemanator lor si nu va mai da nici o sansa sa devina un fluture viu colorat ce zboara oriunde vrea si cand vrea ci va face din el o molie urata si legata de hainele pe care trebuie sa le manance si din jurul carora nu mai poate pleca pentru ca este legata de mirosul lor putred. Ajunge cu atata nimic dureros ce face inima sa piara in deznadejde si in amagire. Este ceea ce nu vrei si de care nu poti scapa, doar daca vezi lucrurile asa cum numai eu le vad si nu dai importanta numai carui lucru vrei. Plangi dar eu nu pot plange cu tine pentru ca eu nu am motive, pleci capul dar eu nu pot pentru ca privirea imi este orientata catre cerul senin ce tie ti se pare cenusiu si plin de nori, eu visez spre lucruri marete si u visezi numai spre scopuri ce mie mi se par aiurea, eu dansez pe o muzica ce canta cum vreau eu iar u dansezi numai cum vor ei, eu doresc un viitor frumos si plin de impliniri dar u vrei doar linsite. Diferenta este ca esti departe de mine, dar asemanarea este ca eu sunt salvarea! I wish you could realize that!

Niciun comentariu: